Despre sănătatea mintală

 

Motto: „Măsura exactă a sănătății mintale constă în dispoziția de a găsi ceva bun în toate.”

Ralph Waldo Emerson

Ce mi-o fi venit să adun definiții ale sănătății psihice sau mintale? Ca să am unde mă întoarce dacă uit atunci când mă întâlnesc cu răutatea în carne și oase. Să nu uit că orice răutate este patologică, venită din partea unui nefericit cu mari nevoi de consiliere psihologică sau poate chiar de tratament psihiatric. Că dacă mă întâlnesc pe aleile spitalului de boli psihice cu Napoleon, nu pot să mă supăr pe el dacă îmi cere să-l slăvesc, pentru că mă scoate din zona de siguranță și mă obligă să scot din rezervele mele tot ce e mai bun, răbdare și limbaj verbal, paraverbal și non-verbal adecvat.

Urarea de la mulți ani este cel mai des însoțită de referire la sănătate. Cel puțin pentru cei aflați în stadiul de adult, sănătatea este bunul cel mai de preț. Grija noastră pentru sănătate face parte din ansamblul instinctelor noastre de conservare.

Am găsit un sondaj recent referitor la ce cred românii despre sănătatea lor. Care sunt factorii avuți în vedere? dieta, timp liber și relaxare, sport, mersul pe jos, etichete alimentare, alimente fast food și semipreparate, evidența caloriilor, monitorizarea greutății, masă musculară, fructe, legume și cam atât. Cum „cam atât”? Nu-i destul? Nu, pentru că enumerarea e aproape ofensatoare pentru persoana Homo Sapiens, ținând-o captivă în rândul indivizilor. Cum adică? Păi, definția individului este ființa în totalitatea funcțiilor biologice, o ființă vegetală sau animală considerată ca unitate distinctă a speciei din care face parte, deci individ este orice organism, inclusiv omul[1]. Persoana este la un nivel superior: individul plus totalitatea funcțiilor psihice și desemnează numai natura umană în ceea ce are aceasta specific și nu include aspecte concrete legate de vârstă, ocupație etc., termenul fiind utilizat mai cu seama într-o ordine statistică. Deci persoana = om.

Sigur că în limbajul obișnuit folosim și termenul de individ atunci când ne referim la om, o spune și DEX. Dar jocul de cuvinte în jurul definițiilor îmi oferă ocazia să scot în evidență anumite aspecte.

Nu mă miră rezultatele sondajului menționat, pentru că oamenii răspund la niște întrebări dintr-un chestionar conceput de o persoană reprezentând un furnizor de asigurări de sănătate, dar nu înțeleg de ce nu s-a avut în vedere nici un factor legat de sănătatea mintală, pentru că și afecțiunile psihice sunt generatoare de venituri, să-mi fie cu iertare.

Să fie rezultatul indus de societatea de azi, care raportează aproape totul la materie, prin urmare la biologic, lăsând în plan secundar sănătatea psihică ce poate influența decisiv sănătatea somatică? Proporția etiologiei psihogene variază de la un autor la altul, între 60% și 90%. Limita superioară este propusă de biologul american Bruce Lipton. Să zicem că nu e chiar așa. Fie și dacă am considera limita inferioară, tot ar fi suficient pentru a ne motiva preocuparea pentru sănătatea noastră mintală, cel puțin în egală măsură pentru cea somatică. Și aici cred că este capcana. Prețuim o valoare după ce am pierdut-o. Sănătatea nu se simte, nu-i dăm atenție. Până a produce efecte somatice, problemele de sănătate mintală pot naviga în derivă fără nici un semn. Este ca o un sistem de navigație decalibrat, deconectat de la satelit. Pe monitoare totul pare ok. Realizezi deriva, când aisbergul este lângă tine.

Nu exista o definiție universală, dar în literatură se vorbește despre sănătatea mintală ca despre o tendință centrală, de aproximație, ceea ce nu înseamnă neapărat „sănătos", ci este tendința celui nesănătos de a se însănătoși. Fiecare individ își are limitele proprii și nimeni nu atinge idealul în toate criteriile.

Definițiile pe care le-am adunat aici sunt extrase de pe internet, din suporturi de curs parcurse în timpul programului de licență și din lucrări achiziționate. Dar toate au ceva în comun. Ce ar putea fi?

1. Definiții OMS 

1.1 Sănătatea[2] este o stare complet bună din punct de vedere fizic, psihic și social și nu doar absența bolii sau a infirmității. Această definiție recunoaște dimensiunile psihice, fizice și sociale ale sănătății. Ea recunoaște, de asemenea, faptul că sănătatea nu se referă doar la absența bolii, ci constituie mai degrabă o stare pozitivă care include starea de bine.

1.2 Sănătatea mintală[3] este o stare de bunăstare mintală care le permite oamenilor să facă față stresului vieții, să-și împlinească aptitudinile, să învețe și să lucreze bine și să contribuie la comunitatea lor. Este o componentă integrală a sănătății și bunăstării, care ne sprijină abilitățile individuale și colective de a lua decizii, de a construi relații și de a modela lumea în care trăim. Sănătatea mintală este un drept fundamental al omului și este crucial pentru dezvoltarea personală, comunitară și socio-economică.

2. Definția APA

Conform Asociației Psihiatrice Americane (APA), sănătatea mintală este definită prin succesul simultan în muncă, dragoste și capacitatea de a rezolva cu maturitate și flexibilitate conflictul dintre instincte, conștiință, persoane apropiate și realitate. (cf. G. Stuart şi S. Sundeen, 1991)

3. Cele trei criterii[4]

3.1 Să ne simțim bine cu noi înşine:

• să nu ne lăsăm copleșiți de propriile emoții: teamă, mânie, supărare, dragoste, gelozie, furie, vinovăție sau griji;
• să fim capabili să trecem peste necazurile şi greutăţile vieţii, să facem faţă “din mers” dezamăgirilor;
• să avem o atitudine optimistă, tolerantă (până la o anumită limită însă) faţă de noi înşine şi faţă de alţii, să avem simţul umorului şi să putem face haz cu uşurinţă de propria noastră persoană;
• să putem accepta propriile defecte încercând, în acelaşi timp, să le minimalizăm;
• să avem respect pentru propria noastră persoană;
• să ne autoapreciem realist, să nu ne subestimăm calităţile şi capacităţile, dar nici să nu le supraestimăm;
• să fim capabili să rezolvăm în mod adecvat situaţiile care apar în viaţa noastră;
• să ne bucurăm de lucrurile simple, de întâmplările cotidiene plăcute.

3.2 Să ne simțim bine împreună cu alţii: 

• să fim capabili să oferim dragoste şi ajutor celorlalţi, să ne gândim şi la interesele altora;
• să avem relaţii personale satisfăcătoare, armonioase şi durabile;
• să iubim oamenii, să avem încredere în ei şi să le arătăm această încredere;
• să respectăm valorile şi demnitatea celorlalţi, să înţelegem şi să acceptăm faptul că oamenii sunt diferiţi;
• să nu-i înșelăm pe alții, să nu ne folosim niciodată de ceilalţi pentru a ne atinge scopurile dar, în acelaşi timp, să nu-i lăsăm pe ceilalţi să profite de noi;
• să simțim că facem parte dintr-un grup.

3.3 Să putem îndeplini cerinţele vieţii:

• să ne rezolvăm problemele într-un mod constructiv, pe măsură ce apar
• să ne asumăm responsabilităţile ce ne revin;
• să ne modelăm propriul ambient atunci, când se poate şi să ne adaptăm atunci, când este nevoie;
• să ne facem planuri de viitor;
• să primim cu bucurie experiențe și idei noi;
• să ne folosim capacitățile și talentele;
• să ne fixăm țeluri realiste;
• să fim capabili să luăm singuri decizii în problemele care ne privesc;
• să fim mulțumiți, să depunem eforturi în ceea ce facem, să muncim cât mai bine pentru a realiza ceea ce ne-am propus.

4. Criteriile sănătății mintale după A. Maslow (1970) sunt[5]:

• Se acceptă pe sine și pe alții așa cum sunt. Au o părere bună despre ei înșiși și au relaţii bune cu ceilați.
• Sunt în relații strânse cu alte persoane, sunt buni, răbdători, înţelegători față de alții.
• Ei văd lumea așa cum este și pe oameni așa cum sunt ei de fapt. Rezolvă orice problemă pentru că iau decizii realiste și nu fanteziste.
• Apreciază viața și se bucură de ea. Răspund cu optimism oricui și în orice împrejurare.
• Gândesc și acținează independent și autonom bazându-se pe standardele personale de atitudini și valori. Astfel de persoane pot face fata cu seninătate și cu bucurie circumstanțelor care ar putea conduce pe alții la suicid.
• Sunt creativi, abordând problemele în mod variat pentru a le rezolva sau pentru a îndeplini o sarcină.
• Ei apreciază și respectă drepturile altora, doresc să asculte și să învețe de la alții și dovedesc considerație față de individualitatea și unicitatea altora.

5. O. Klineberg:

Sănătatea mintală este o stare care permite dezvoltarea psihică optimală intelectuală și emoțională a individului făcându-l compatibil cu ceilalți indivizi. 

În sensul acestei afirmații el distinge 6 criterii de definire a stării de sănătate mintală:

• atitudinile individului față de el însuși, accesul la propria sa conștiință, corectarea sentimentului sau imaginii de sine, incluzând autoacceptarea de sine, cu limitele și calitățile sale, un sens al identității, o conștiință despre ceea ce este și despre ceea ce nu este;
• o percepție corectă a realității fără o distorsiune cauzală de nevoile personale și incluzând înțelegerea celorlalți, calitatea de a vedea lucrurile și oamenii așa cum sunt în realitate, dirijarea mediului în sensul de a fi adecvat în relațiile interpersonale de iubire, de joc, adaptarea la exigențele situațiilor sau, pe scurt, capacitatea de a se adapta;
• integrarea echilibrului, o viziune unificatoare și consecventă asupra vieții
• autonomia, independența, capacitatea de a fi pe picioarele sale, de a-și putea realiza liber propriile decizii;
• factorul de creștere, de dezvoltare, de realizare de sine în contextul unei vieți bogate și variate, element care elimină orice formă de atitudine imobilă.

6. Hartmann, Kluckhohn, Murray, D. Lagache:

• capacitatea de a produce și de a tolera tensiuni suficient de înalte și de a le reduce într-o manieră satisfăcătoare pentru subiect; 
• capacitatea de a-și realiza și exprima propriile posibilități;
• capacitatea de a alcătui un plan de viață care să permită satisfacerea periodică și armonioasă a majorității nevoilor, asigurând totodată evoluția către scopuri mai îndepărtate;
• capacitatea de a-și ajusta aspirațiile în conformitate cu anturajul ajutând astfel procesul de adaptare și integrare;
• capacitatea de a-și ajusta propria conduită în diferitele relații cu ceilalți;
• capacitatea de identificare atât cu forțele conservatoare; cât și cu forțele creatoare ale societății.

7. Fr. Clautier[6]:

Starea de sănătate este rezultatul și expresia maturizării personalității ca rezultat final al unui proces evolutiv considerat definitiv încheiat. Elementul central care asigură starea de sănătate mintală rămâne experiența personală de viață. În absența acesteia sau conflictele, duc la o alterare a eului care va genera anxietatea.

8. Viki Dumitrache, psihoterapeut [7]

Sănătatea mintală se referă pe scurt, la:

1. Stabilitatea emoțională – abilitatea de a gestiona și exprima emoțiile într-un mod echilibrat.
2. Capacitatea de a face față stresului – reziliența și abilitatea de a gestiona dificultățile și provocările vieții.
3. Gândire clară – abilitatea de a lua decizii și de a evalua situațiile într-un mod realist.
4. Relații sănătoase – capacitatea de a menține relații interpersonale pozitive și de a comunica eficient.
5. Adaptabilitate – flexibilitatea de a te adapta la schimbări și noi situații.
6. Stima de sine – o imagine de sine pozitivă și un sentiment de valoare personală.
7. Autoreglare – capacitatea de a-ți gestiona comportamentele și impulsurile.
8. Autonomie – abilitatea de a lua decizii independente și de a te simți capabil să controlezi aspectele vieții tale.

9. Ce este un adult?

Sunt numiți adulți bărbații și femeile care au depășit vârsta de 23 de ani, intrați în viața profesională, asumându-și roluri sociale active și responsabilități familiale și având o experiență directă a vieții (Mucchielli).

În esenţă, aceasta trebuie să fie capabilă:

• de a iubi şi a munci (Freud);
• să stăpânească activ mediul înconjurilor, să manifeste o oarecare unitate a personalităţii, să perceapă corect mediul şi pe sine (Jahoda);
• să organizeze efectiv munca în vederea realizării unui scop, să aibă posibilitatea de adaptare interpersonală şi intrapersonală (Baron);
• autocontrolul; responsabilitatea personală; responsabilitatea socială; interesul social democratic şi idealurile umane (E.J. Shoben apud Allport)
• să posede 14 particularităţi (Maslow):

1. percepţia eficientă a realităţii şi relaţiile comode cu ea;
2. acceptarea eului, a celorlalţi şi a naturii;
3. spontaneitatea;
4. centrarea pe probleme;
5. detaşarea;
6. independenţa faţă de cultură şi mediu;
7. prospeţimea continuă a aprecierii;
8. orizonturi nelimitate;
9. sentimentul social;
10. relaţii sociale profunde, dar selective;
11. structură caracterială democratică;
12. certitudinea etică;
13. simţul neostil al umorului;
14. spiritul creator

Nu întâmplător am adăugat aici definiția adultului. Definițiile sănătății psihice și ale adultului parcă descriu aceeași stare. Și am mai găsit o corelație: cu conceptul de inteligență emoțională, despre care voi vorbi într-o postare viitoare.

Și cum două entități egale cu o a treia sunt egale între ele, înseamnă că adultul este un om sănătos mintal. Pentru cine nu crede, să amintesc faptul că există noțiuni precum imaturitate emoțională, fixație (ca stagnare într-un stadiu anterior de dezvoltare psihică), eul-copil și altele, care pot caracteriza starea unui adult.

Dacă fac o reuniune de mulțimi pentru a pune în evidență ce au în comun aceste definții, aș trage concluzia că omul sănătos mintal este un model ideal pe care ar trebuie să-l avem în vedere mai ales în educație (sub toate formele ei). Omul sănătos mintal este un fel de călugăr îmbunătățit în lume, caracterizat de toate calitățile pe care le putem enumera: un om bun, iubitor, OK cu sine și cu ceilalți, responsabil pe toate planurile și în toate rolurile sale, moral, echilibrat, independent, bine dispus, poate chiar ludic, rezilient psihologic, deschis, cu percepții echilibrate ș.a.m.d.

Așa încât, de acum știți la ce mă gândesc atunci când vă urez: ”Să fiți sănătoși!”

BIBLIOGRAFIE

[1] Manual de psihologie clasa a Xa, Editura Corvin, Deva, 2005

[2] OMS (1946) Constituția Organizației Mondiale a Sănătății.

[3] OMS (2001) https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-strengthening-our-response

[4] Sursa: internet; am găsit textul identic pe mai multe platforme de specialitate, fără a identifica sursa originară.

[5] Sursa: internet; am găsit textul identic pe mai multe platforme de specialitate, fără a identifica sursa originară.

[6] Tratat de igienă mintală - C-tin Enăchescu, Ed.Polirom, 2008

[7] https://www.facebook.com/viki.dumitrache, de ziua sănătății mintale, 10 Octombrie