Postări

Se afișează postări din martie, 2023

SUNGAZING – PRIVITUL SOARELUI CA TERAPIE

Imagine
  Am căutat câteva informații despre terapia privitului la soare.  Informațiile găsite și publicate aici trebuie privite sub rezerva neconfirmării unor studii științifice validate. De ce le fac cunoscute? Pentru că ideea îmi place și pentru că ceva adevăr trebuie să existe. Soarele este sursa veiții pe pământ. Ideea că mâncarea pe care o mâncăm este produs al Soarelui, mi-a plăcut.  Privitul soarelui (supranumit şi „înghițirea soarelui” sau "Sunglazing" în engleză) reprezintă o practică de captare treptată a luminii solare prin intermediul sistemului olfalmologic în momentele zilei în care emisiile de radiații ultraviolete sunt cel mai scăzute – la răsărit şi la apus. Această practică presupune câteva reguli fundamentale. 1. în prima oră după momentul apusului sau înainte de răsărit pentru a nu suprasolicita ochii. 2. cu tălpile goale, pentru că picioarele să se afle în contact direct cu solul, fie că este vorba de nisip, nămol sau praf. 3. creşterea treptată a timpului p...

Cum era să fiu dat afară din Academie

Chiar dacă în Academie avem note mari și eram șef de clasă, nu mă pot lăuda că eram și foarte conștiincios. Că eram acolo dintr-o întâmplare și nu din vocație, o demonstrează faptul că în timpul orelor mă plictiseam destul de des. Ce făceam? Desenam pe ce aveam la îndemână, persoanele din fața mea, profesori sau colegi și pentru că nu aveam un talent fotografic la portrete, exageram trăsăturile și ce rezulta, erau niște caricaturi destul de reușite. Într-o zi, într-o pauză, vine Corleciuc și îmi spune: - Teo, vezi că te-a chemat tovarășul maior Titică. E la biroul lui. Teo eram eu. În armată, ca soldat TR, m-am tuns la zero și Florin (Șobolanu) m-a „botezat” după Telly Savalas, Teo. Așa mi-a rămas numele. Pentru mine nu era o noutate să merg la profesori, pentru că în calitate de șef de clasă, eram interfața cu profesorii și drumul ăsta îl făceam des. Tovarășul Maior Titică Vasile era profesorul nostru de balistică exterioară și secretarul de partid al momentului.  M-am dus ca...

Regina albinelor vs regina omului.

Rememorând povestea protopărinților Adam şi Eva, am înţeles de ce spun teologii că Adam a fost ispitit de Eva în Rai, lăsând cumva de înţeles că Eva poartă o vină cu întâietate. Dar cred că nu pentru a pune femeia în poziţie de inferioritate fata de bărbat, cum greşit înţeleg unii, nici pentru a induce femeii sentimentul de vinovăţie veşnică. Pentru că Adam nu este mai puţin vinovat. Altul este tâlcul poveştii. Dumnezeu a vrut să ne facă să înţelegem că de femeie atârna soarta omului. Femeia aduce în lume omul, ea îl ţine și îl întreține, ea îl ridică şi tot ea poate distruge omul. Ea este în toate momentele vieţii: începătoarea, întreţinătoarea şi mironosiţa omului adormit. De ce este ortodoxia împotriva feminismului? Pentru că în învăţătura sfinţilor părinți femeia este aşezată în rost, nu în drepturi, pe care de altfel nu le anuleză. Feminismul a scos din rostul ei femeia şi a aşezat-o în opoziţie faţă de rostul dat de Dumnezeu. E greu să explici omului autonom de ce. Va înţelege că...

Educația religioasă. A cui?

Imagine
      Un articol de:  Florin Pîrvulescu   -  09 Martie 2020 Petrecem o perioadă mare din viață cheltuind resurse importante pentru a învăța și pentru a deprinde competențe profesionale. Din păcate, pentru cea mai importantă „meserie”, cea de părinte, nu există încă o școală care să ne pregătească. De ce mi se pare cea mai importantă „meserie”? Pentru că totul se întâmplă înainte de șase ani, după cum spune psihologul Ana Savin în cartea cu același nume, și pentru că ,,educația face civilizația”.  Îmi aduc aminte de Părintele Arsenie Boca și ale sale „cuvinte vii”, din care aflăm de sfatul din iad pe care Tartorul îl dădu gloatelor din subordine pentru a-i înșela mai ușor și mai sigur pe oameni: „Risipiţi-vă ca gândul pe faţa pământului şi, ca o otravă dulce, furişaţi în urechile oamenilor şoapta, cu adevărat după numele vostru: «oameni buni, nu vă grăbiţi cu pocăinţa, nici cu spovedania adevărată. Mai e vreme destulă: mâine, poimâine, la bătrâneţe....